Caut o parti? ie om


Ştiri pe aceeaşi temă O celebră creatoare de modă, acuzată că a copiat în detaliu o ie român La Breaza încă se coase respectându-se arhetipul, modelul tradiţional specific zonei, transmis de la o generaţie la alta care nu se întâlneşte în altă parte a ţării şi nici măcar a judeţului Simbolurile iei şi ale modelelor cu care este decorată s-au pierdut în timp şi nimeni nu mai ţine cont astăzi de faptul că unui anumit tip de cusătură i se atribuia în trecut proprietatea magică de a feri pe cel care o poartă de farmece şi de boli sau, din contră, motivul era purtat doar în zile de doliu sau de femeile în vârstă.

În trecut, ia spunea o poveste întreagă, era ca o carte de identitate a femeii care o purta. În funcţie de model, puteai să spui dacă femeia respectivă este Caut o parti? ie om sau dacă este văduvă, în doliu sau încă îşi caută sortitul. Astăzi ia este apreciată în funcţie de complexitatea broderiei, de calitatea pânzei şi de preţ.

Puţini sunt cei care ştiu ce cumpără şi ce poartă, totul este ca modelul şi culorile în care a fost brodată să se asorteze cu restul ţinutei. La Breaza încă se coase respectându-se arhetipul, modelul tradiţional specific zonei, transmis de la o generaţie la alta care nu se întâlneşte în altă Caut o parti?

ie om a ţării şi nici măcar a judeţului. În această zonă există un ax, care cuprinde localităţile Breaza - Comarnic şi în jurul lor, dar până în Valea Doftanei, unde întâlnim alte influenţe din partea Vrancei, ax în care aşezările rurale au individualizat, au particularizat ce este specific acestei subzone. Sunt culorile predominante în costumul de Breaza. Este o broderie bogată, complexă, formată din cercuri reprezentând perfecţiunea, cu opt petale în mijloc şi pene pe margini. Despre acest motiv se spune că atrage norocul.

Caut o parti? ie om Dating femei in Mali

Există o filmare în arhiva Televiziunii Române dinîn care Rodica Bujor, care provenea din zona Dâmboviţei, era îmbrăcată în costum de Breaza cu «Roatele», iar pe cap purta marama. Despre ea spunea Ioana Radu că nu a fost în România vreodată vreo altă cântăreaţă care să poarte mai frumos marama decât Rodica Bujor.

modele de cusut pe etamina

În înregistrarea la care ne referim interpreta melodia «Zărzărică zărzărea». Acest model se coase numai cu roşu şi negru.

Caut o parti? ie om Nantes dating site complet gratuit

Nu sunt admise în forma tradiţională alte culori la modelul acesta. De regulă, brezencele purtau ia aceasta cu «Roatele» de Sânziene, în zona Munteniei numită Drăgaică, atunci când este solstiţiul de vară. Acum este sărbătorită Ziua iei. Eu le sugerez elevelor din liceul Vlaicu, dacă se îmbracă de Ziua iei cu în port tradiţional, să-şi pună ie cu «Roatele», pentru că atunci sunt ocrotite.

Mary Hopkin Those were the days lyrics

Niciodată negru pe o ie de copil În trecut, culorile folosite în decorarea iilor aveau o semnificaţie aparte. Niciodată n-ai fi întâlnit negru pe o ie de copil, dar nici roşu pe o ie de doliu, dar pe ia miresei, roşu era obligatoriu, ceea ce astăzi ar putea părea o obrăznicie sau o extravaganţă.

Caut o parti? ie om Intalnire femeie Villeparisis.

Cromatica este rar întâlnită în alte părţi ale ţării: roz, roşu şi alb, iar explicaţia o oferă etnograful. Este vorba despre steaua cu 16 pene.

Este o iei reprezentantivă pentru zona noastră, adaptată nevoilor, în sensul că nuanţele acestea de roşu şi roz ne duc cu gândul la cea care a purtat ia, o adolescentă, nu o femeie în vârstă. La Breaza exista tradiţia ca la botez, Caut o parti? ie om să pregătească pentru fetiţă o ie, iar la tăiatul moţului, naşa pregătea pentru băiat o cămaşă. Dacă băieţii purtau cămăşile cusute cu aţă în nuanţe de bleu şi albastru, fetiţele purtau roşu şi alb, roşu fiind o culoare caldă, solară.

Curios este că în ultima perioadă se consideră că este ruşinos dacă o mireasă poartă roşu în ţinuta ei vestimentară, dar în Evul Mediu, obligatoriu miresele purtau măcar ia cusută cu ceva roşu, pentru că roşu Caut o parti? ie om energia, căldura pe care o adolescentă le are. Anda Mănescu, una dintre brezencele care duce mai departe tradiţia modelelor autentice. În foto alături de o ie cu "Crestele", unul dintre cele mai copiate de fabricile din China şi India FOTO Diana Frîncu Tradiţia de la Breaza are reguli stricte în ceea ce priveşte cromatica iilor, aleasă în funcţie de femeia care urma să o poarte.

Astfel, la copii, iile sunt colorate, înflorate, uneori cu modele de Caut o parti? ie om, la domnişoare, iile sunt vesele, cusute cu roşu şi alb, pentru ca după măritiş, cromatica să se mai estompeze, pentru a da senzaţia de seriozitate. Se purtau astfel, în cazul femeilor stabilite la casa lor, mai mult albastru şi bleu, iar spre sfârşitul vieţii, se foloseau mai mult culorile inchise cu negru predominant.

De asemenea, ia de doliu este cea brdoată exclusiv cu aţă de culoare neagră, chiar dacă pânza rămâne albă. Profesorul Vasile Focşeneanu povesteşte că, în anulRegina Maria a venit în vizită la Breaza, iar localnicii i-au oferit în dar o ie cu motive specifice zonei. Nu era o ie să-i spunem clasică, brodată cu roşu şi negru, ci în culori pastelate, predominând violetul. S-a încercat reconstituirea iei din anul respectiv, mai exact din octombrieatunci când Regina Maria a vizitat la Breaza Casele Naţionale România Mare, Caut o parti?

ie om oamenii Caut o parti? ie om gândit să-i ofere un Caut o parti? ie om. Pentru că Regina a fost cea care a ridicat la rang de valoare naţională ia, mai ales pe cea din Nordul Munteniei, din zona Muşcelului, din Nordul judeţului Dâmboviţa, atunci brezenii au considerat că va fi un dar preţuit de Majestatea Sa.

Am ales culorile care-i plăceau reginei, nuanţele de mov, pentru că Regina Maria a lăsat şi prin testament culoare de doliu să fie movul. Ca o paranteză, poate că nu mulţi ştiu că ea a ţinut doliu alb după regele Ferdinand, uşor atipic.

În femei Caut o parti? ie om relatii, un om şcolit, ştie că în preistorie, albul era culoare de doliu, nu negru. Cum ne dăm seama dacă o ie este made in China Atunci când evaluăm o ie pentru a-i stabili vechimea, Caut o parti?

ie om verificate în primul rând tipul de ţesătură pe care este cusută şi modul în care a fost încheiată, cum sunt unite părţile.

Sunt elementele care ne vor ajuta să identificăm cu aproximaţie evident perioada în care a fost realizată. O ie veche de mai bine de de ani, cusută pe pânză ţesută în casă, la război, este realizată din mai multe bucăţi de material care sunt unite între ele manual. Fiecare piesă este tivită, iar îmbinarea este realizată cu acul într-un anumit tip de nod care nu deranjează deloc din punct de vedere estetic, ba din contră, dă senzaţia de ajur, de broderie. Lărgimea bluzei este dată de clini care sunt introduşi în partea inferioară a mânecii.

Diferenţa dintre o ie cusută de mână la Breaza este evidentă. În stânga cu albastru este o replică din China, în dreapta este ia brodată la mână întrr-un atelier din Breaza.

Un alt element important este acela că este realizată pe pânză pescărească sau pânză de casă ţesută manual, în război de ţesut. Este o mare diferenţă între o ie cusută pe pânză, la război mecanic şi o ie cusută pe pânză de casă.

Pânza de casă se deosebeşte prin faptul că lăţimea este relativ mică şi asta pentru că spata de la războiul de ţesut era foarte îngustă. Apoi ia este încheiată manual pe clini foarte înguşti. La fel se întâmplă şi în cazul feţelor de masă cusute în casă cu modele tradiţionale. Până la finalul secolului al XIX-lea nu exista suport material, pânză dublu lată de 1 metru şi 40 de centimetri şi asta pentru că războaiele de casă nu permiteau realziarea materialului cu aceste dimnensiuni atât de mari.

Caut o parti? ie om Dating om de culoare

Înainte de Primul Război Mondial, susţine rofesorul Focşeneanu, pentru obţinerea unei feţe de masă mai late de un metru, femeile erau nevoite să îmbine mai multe fâşii de pânză.

Noi facem o ie pe lună, chinezii — mii pe zi Anda Mănescu, elevă a profesorului Vasile Focşeneanu, este una dinte tinerele care au decis să ducă mai departe tradiţia iei de Breaza.

Are un mic atelier la Breaza unde învaţă şi alte tinere să brodeze respectând modelele tradiţionale. Marele necaz al cusătoreselor de la Breaza este că de trei-patru ani, pe piaţa internaţională au apărut replici ale iilor româneşti inspirate de modelele tradiţionale zonei la care ne raportăm. Sunt realizate în China sau în India, însă calitatea acestor copii este mult inferioară celor autentice. Mai mult, susţine Anda, motivele tradiţionale de la Breaza nu sunt protejate de Caut o parti?

ie om lege, astfel că oricine poate să şi le însuşească. Noi putem să facem una pe lună, ei pot face mii pe zi. Cu trei ani în urmă, când tradiţia noastră a revenit în modă au început şi replicile. Caut o parti? ie om cea mai proastă este că noi nu avem modelele protejate de nicio lege, de nicun patrimoniu, de nimic, nu sunt considerate patrimoniu naţional, aşa că oricine poate să şi le însuşească. Nimeni nu precizează că aceste modele sunt româneşti şi sunt din zona Breaza.

Eu scot modele vechi, unicat de pe ii vechi, de pe bucăţele de pânză salvate de la bătrâne, le pun pe site şi într-o lună-două, apar şi replicile. Noi acum tot căutăm portiţie pentru a reuşi să le înregistrăm cumva pentru ca atunci când sunt replicate să se plătească o taxă la Consiliul Local, să poată beneficia şi comunitatea de pe urmă acestei valori locale.

Anunturi Locuri de munca - joburi - familie

Modelele noastre ar trebui să intre în patrimoniul local al Brezei, pentru că sunt ale comunităţii. Lucrăm în acest sens cu «La Blouse Roumaine». Facem asta ca să ne putem păstra identitatea, ca nu cumva să le înregistreze indienii şi să spună că sunt ale lor, dacă noi nu avem o lege în sensul ăsta. Ajurul de pe ia de la Breaza, imposibil de copiat de fabricile din China şi India FOTO Diana Frîncu Pentru necunoscători, replicile chinezeşti sau indiene ale iilor tradiţionale româneşti pot trece drept autentice în ciuda faptului că diferenţele sunt evidente.